Currently Browsing: PROIECTELE NOASTRE

Redescoperim Zargedava

Zargidava (sau Zargedava) a fost o localitate geto-dacică, menţionată de geograful Ptolemeu în Moldova centrală, la est de Siret, indentificată arheologic de profesorul Vasile Ursachi pe teritoriul satului Brad (comuna Negri, judeţul Bacău). Este prima aşezare care atestă începuturile oraşului la daci, dotată cu piaţă centrală, un sanctuar, un palat al şefului militar şi o construcţie deosebită privind fortificaţia. S-au descoperit acolo peste 200.000 de piese, multe dintre ele fiind expuse, astăzi, în Muzeul de Istorie din Roman. Descriere -localizare: sat Brad, comuna Negri, jud. Bacău, in partea de NV a satului, pe terasa stângă a Siretului -situl este inclus in lista obiectivelor de patrimoniu naţional şi universal, fiind încadrat în categoria A -menţionată de Ptolemeu în Geografia, care aminteşte de trei aşezări importante ale geto-dacilor pe Siret: Zargedava, Tamasidava şi Piroboridava -Zargedava a fost identificată arheologic de către prof. dr. Vasile Ursachi in 1962 profesor doctor Vasile Ursachi -cercetările s-au desfăşurat în perioada 1962-2002, însă nu au acoperit complet aria aşezării antice, vaste zone din zona civilă, de la poalele acropolei, fiind încă necercetate – situl oferă un bogat inventar arheologic, ce provine din epoci diferite: straturi de eneolitic, epoca bronzului mijlociu, Hallstatt B, La Tene (sec IV i.Hr.-sec II d.Hr.), epoca medievala (sec. XV-XVIII), mai exact vorbim de culturile Cucuteni, Monteoru, Costişa şi geto-dacică din epoca clasică şi carpică şi apoi epoca medievală – este prima aşezare care atestă începuturile orasului la daci, dotat cu piată centrală, un sanctuar, un palat al sefului militar si o constructie deosebită privind fortificaţia. Cercetătorii au concluzionat că fortificaţiile dacice au fost realizate pe fundaţiile unora mai vechi, ce datau din perioada neolitică, atunci cand s-a amenajat primul şanţ de apărare şi primul val de pământ pentru protejarea aşezării – s-au descoperit acolo peste 200.000 de piese (piese ceramice, unelte, arme, podoabe, obiecte de uz casnic, unelte etc) – pe acropola...

Hândreşti: 7.000 de ani cercetaţi de Asociaţia Vatra Daciei

În luna mai a acestui an am făcut prima vizită la Hândreşti, comuna Oţeleni, judeţul Iaşi. Discutam de ceva vreme, pe interent, cu profesorul de istorie Mihai Vasilencu, fiu al satului, despre potenţialul arheologic al zonei şi despre ce şi cum s-ar putea face pentru organizarea acolo a unui şantier arheologic. Recunosc, ca, în prima fază, până la deplasarea mea pe teren, mă gândeam că potenţialul arheologic este exagerat şi că prezentarea care mi se făcea nu va fi conformă cu realitatea din teren. Însă realitatea avea să-mi alunge orice urmă de îndoială…. Aşa cum spuneam, în luna mai am mers pentru prima dată acolo, însoţit de colaboratori apropiaţi, oameni dedicaţi procesului de redescoperire a istoriei naţionale. Alături de mine au fost profesor doctor arheolog Vasile Ursachi, Adrian Grigoriu, Octavian Bincu, profesorul Mihai Vasilencu şi Liviu Netedu. Surpriza, pe teren, a fost una uriaşă. Pe zeci de hectare, chiar la suprafaţa răscolită de lucrările agricole, sute de fragmente de obiecte neolitice sunt vizibile: fragmente ceramice, statuete antropomorfe, obiecte de uz casnic, unelte etc, toate parcă ivite din pământ pentru a ne spune : „Aici sunt 7.000 de ani de istorie…”. Cea mai veche perioadă din care datează acest obiecte este cea a culturii Cucuteni, prima cultură sedentară evoluată a Europei, prima cultură a agriculturii sistematice, a creşterii animalelor şi a meşteşugurilor elaborate. Într-o altă zonă a satului, pe un pinten de deal, am făcut un salt în timp, de vreo 3.000 de ani, până în plină epocă geto-dacică, aici artefactele vizibile tot la suprafaţă demonstrând că avem de-a face cu o aşezare permanentă a strămoşilor noştri geto-daci. De altfel, pentru că ne referim la zona Moldovei, atunci când vorbim de cultura materială geto-dacă, avm norocul de a o putea studia în stare pură, aşa cum ea s-a perpetuat secole întregi după ce Dacia transilvană a lui Decebal a căzut...