Cea mai veche locuință pre-Cucuteni, datând din 5.200-5.100 î.en., a fost descoprită la Baia

un articol de Valentin Roman

În 2013, arheologii sucevenei au identificat, într-un sit aflat în localitatea Baia, cea mai mare locuinţă din perioada pre-Cucuteni, ce datează din preajma anilor 5200-5100 î.Hr. Aceştia sunt ajutaţi de specialişti de la Universitatea Cambridge, care cercetează aici modul în care, în acea perioadă, se făcea schimb de cereale între China şi Europa.

Directorul Muzeului Bucovinei, arheologul Emil Ursu, a prezentat, în luna octombrie a anului trecut, în comuna Baia, un al doilea sit pre-Cucuteni găsit în urma continuării cercetărilor începute în zonă în 2012, trasnmite Mediafax. El a explicat că, în anul precedent, s-au găsit în aceeaşi zona locuinţe datând din faza a doua a perioadei pre-Cucuteni, fiind găsite doua locuinţe mici, după care alte locuinţe din perioade mai târzii, din epoca bronzului sau epoca fierului.

Ursu a aratat că, după continuarea cercetărilor, sub ceea ce se găsise anul trecut, s-a dovedit a fi o locuinţă din prima fază a perioadei pre-Cucuteni. “Este foarte important acest lucru pentru că vorbim de alt doilea sit pre-Cucuteni I descoperit în arealul unei civilizaţii care cuprinde Moldova, sud-estul Transilvaniei, Republica Moldova şi Ucraina. Primul sit a fost descoperit in 1951″, a spus Ursu, citat de agenţia de ştiri.

El a explicat că în condiţiile în care s-a gasit doar un sit din prima fază pre-Cucuteni, de mai mult timp se vorbea de inexistenţa acestei faze, dar că aşezarea descoperită acum la Baia vine să demonteze ceea ce se ştia până acum.”Este foarte nordică această locuire, ceea ce înseamnă că trebuie regândită, rediscutată şi bineînţeles cercetată această prima fază. Ca datare, aşezarea de la Baia datează undeva între 5.200-5.100 I.Hr.”, a spus arheologul sucevean.

Locuinţa descoperită la Baia este foarte mare, de aproximativ 92 de metri pătraţi, fiind cea mare locuinţă găsită vreodată în cultura pre-Cucuteni, a spus Ursu, care a mai precizat că locuinţe mari au apărut o mie de ani mai târziu, în perioada Cucuteni. Arheologul a adăugat că locuinţa descoperită se păstreaza bine, iar în afară de ceramică şi un număr de vase întregibile au fost găsite şi foarte multe unelte, piese unicat, cum ar fi un pandantiv de piatră, unicat în arealul pre-cucutenian, dar şi o vatră păstrata în integralitatea ei.

Ursu a mai declarat că au fost găsite şi foarte multe râşniţe, ceea ce înseamnă că partea de prelucrare a grânelor era importantă, motiv pentru care din 2013, pe şantier se află şi o echipă de la Cambridge care studiază modul în care se făcea, în acea perioadă, schimbul de cereale între Europa şi Asia, în special China.

Profesorul Martin Kenneth Jones de la Universitatea Cambridge, unul dintre cei mai importanţi specialişti în arheologie biomoleculară a cerealelor a spus, la rândul său, că studiază de zece ani modul în care a început schimbul de cereale între agricultori din Europa şi Asia şi că cercetările le-a început in China, unde a descoperit cereale aduse din Europa. “Cultura Cucuteni este foarte importantă pentru arheologi din lumea întreagă, fiind cunoscută pentru fascinanta ceramică pictată, dar totodata, este importantă pentru etapele iniţiale de ferme care s-au răspândit în partea de est a Europei”, a spus Jones.

Un alt cercetător care contribuie la lucrările de la Baia este Stanislav Terna, de la Şcoala Arheologică Superioară din Chişinau care a precizat că situl descoperit este “cu adevărat extraordinar”. “Aici se naşte acel vector care a format civilizaţia Cucuteni şi locuinţa pe care o avem aici, cu dimensiuni foarte mari, neaşteptate pentru noi, pentru cultura cucuteniană, ar fi cea mai mare pe care o cunoaştem. Aceste cercetări trebuie continuate pentru că acest sit este de o importanţă mare nu numai pentru istoria României, ci şi a întregului spaţiu Cucuteni”, a spus Terna.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *