O cetate veche de peste 3.000 de ani din Bălnaca ar putea deveni vedeta primului arheoparc din Bihor

Defileul Crişului Repede nu este doar un loc pitoresc, ci reprezintă şi o poartă spre civilizaţii vechi. Mai sus de Şuncuiuş, pe un deal ce se înalţă în faţa peşterii Unguru Mare, zace îngropată o cetate veche de peste trei milenii, de unde, cel mai probabil, oamenii acelor vremuri vegheau plutele care veneau pe Criş.

Astăzi, cetatea nu poate fi văzută de nimeni, fiind ascunsă în pământ. Specialiştii vor să o readucă la lumină şi să amenajeze în jurul ei primul arheoparc din Bihor. Un loc unde istoria şi natura se vor combina perfect…

Oamenii fierului

Bihorul, judeţul cu cele mai multe peşteri din ţară, nu ascunde sub pământ doar minunăţii ale naturii, ci şi mărturii ale oamenilor care, odinioară, au populat aceste locuri. În defileul Crişului Repede, la răscrucea satelor Şuncuiuş şi Bălnaca, un deal numit al Simionului păstrează secretul unei civilizaţii dispărute de mult.

Primele cercetări de pe deal au fost demarate în 1986 de arheologii Sever Dumitraşcu şi Ioan Crişan, care ştiau deja că peştera Unguru Mare ascunde vestigii din neolitic şi au investigat asiduu caverna, dar şi împrejurimile. Aşa au descoperit pe dealul aflat dincolo de peşteră, al Simionului, cum îi spun localnicii, numeroase bucăţi de argilă arsă.

„În epoca fierului, în peşteră au stat oameni care au făcut metalurgie. Oamenii aceştia au vrut să obţină fier şi au încercat să ardă argile, dar nu au reuşit să scoată fier, pentru că nu au ajuns la temperaturi atât de ridicate. În dealul Simionului sunt, însă, numeroase vestigii ale acestor încercări”, zice Sever Dumitraşcu.

Protejată… cu pământ

La începutul anilor ‘90, specialiştii Muzeului Ţării Crişurilor au depistat în Dealul Simionului şi urmele unei cetăţi ale cărei ziduri coborau până pe malul Crişului. Au stabilit că aceasta datează din aşa-numita epocă hallstatiană, prima parte a erei fierului, adică de prin anii 1.200 – 1.000 înaintea erei noastre…

Ce folos şi, mai ales, ce viaţă a avut cetatea nu se poate spune cu exactitate. Pare aproape evident însă că a fost şi un loc de supraveghere, ţinând cont că de pe dealul înconjurat din trei părţi de Crişul Repede se vedeau cu uşurinţă plutele care veneau pe râu.

Deşi nu s-au făcut cercetări ample pe Dealul Simionului, Ministerul Culturii a clasat locul ca sit arheologic, ceea ce conferă ocrotire cetăţii, deoarece nimeni nu poate săpa nicio groapă aici. Tot pentru a proteja fortificaţia, toate vestigiile găsite au fost acoperite cu pământ. Azi nimeni nu poate vedea cetatea, deci nu-i de mirare că prea puţină lume ştie de existenţa ei.

Deal „scanat”

Cetatea din Bălnaca ar putea deveni însă o atracţie turistică. Luna trecută, reprezentanţi ai Muzeului Ţării Crişurilor, ai Consiliului Judeţean, ai Primăriei Şuncuiuş şi ai Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (ONG care deţine custodia ariei protejate Munţii Pădurea Craiului, pe teritoriul căreia se află şi dealul), au decis că vor pune umărul pentru a valorifica locul.

„Avem idee despre cum putem să punem cetatea în valoare. Ne gândim să amenajăm aici un arheoparc, care să cuprindă dealul, dar şi peştera Unguru Mare. Există şi fonduri pe care le putem accesa pentru asta”, zice Paul Iacobaş (foto), şeful CAPDD Bihor. Pentru asta, însă, trebuie făcute cercetări arheologice, pe care şi le-au asumat specialiştii Muzeului.

În primă fază, echipa de lucru va merge pe deal cu un aparat care „scanează” pământul, folosind unde geomagnetice, pentru a depista exact unde anume se află vestigiile. Apoi, cu grijă, acestea vor fi dezgropate şi cercetate. Cât va dura operaţiunea, nimeni nu poate spune. „Important este însă că se face, pentru că zona este frecventată de turişti, care în mod cert ar vizita şi acest arheoparc”, zice consilierul judeţean Sebastian Lascu, şi el membru în echipa formată pentru dezgroparea cetăţii.

Aşadar, în viitor, turiştii care vor merge la Şuncuiuş ori Bălnaca se vor bucura nu doar de măreţia naturii, ci şi descoperind secretele omenirii de acum peste trei mii de ani…

sursa: https://m.ebihoreanul.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *