Festivalul dacic de la Moara Vlăsiei – 2015

În iunie 2015, Asociația Vatra Daciei, reprezentată de Valentin Roman și Ionuț Frâncu, a răspuns invitației Primăriei și Consiliului Local din Moara Vlăsiei, jud. Ilfov, de a participa la organizarea unui altfel de eveniment dedicat zilelor comunei, care să se evidențieze prin originalitate și atractivitate față de alte evenimente similare. Astfel, s-a născut ideea ca, pe un spațiu de 12 hectare, să fie amenajat un areal în care actorii principali al evenimentului să fie…istoria și gastronomia autentică românească. Acest tablou urma să fie completat de prezența unor artiști de calibru, care au dat ”greutate” unui eveniment cu caracter rural.

Dacii, readuși la viață

Pregătirea stânei înainte de începerea festivalului

Evenimentul s-a desfășurat pe 15 iunie și a atras între 8.000 și 10.000 de vizitatori, un adevărat record pentru un eveniment local. În arealul dedicat acestuia au fost amenajate puncte de vânzare a obiectelor tradiționale (haine, ceramică, obiecte de uz casnic, produse gastronomice etc.), iar punctul central al spațiului a fost dedicat unei stâne autentice, amenajată de Radu Zărnescu şi colegii bucătari de la Asociaţia Culturală Euro Est Alternativ România. Aceștia îmbrăcaţi cât mai aproape de perioada dacică, au pregătit, în aer liber, bucate la proţap, dar şi câteva zeci de kilograme de alte gustoase preparate, în ceaune mari în care au învârtit ingredientele cu linguri şi mai mari. Apoi, Asociaţia „Vatra Daciei”, au adus cu ei obiectul principal al activităţii lor: informaţii teoretice, printr-o serie de cărţi cu temă istorică editate şi practice – tricouri imprimate cu chipul lui Decebal, căni sau genţi imprimate cu motive dacice, toate în ideea că ar trebui să purtăm mereu cu noi unul dintre simbolurile care definesc istoria şi identitatea naţională, promovând, astfel, fiecare dintre noi, cultura naţională. 

Pasionații de istorie au recreat lumea de acum 2000 de ani

La invitația celor de la Asociația Vatra Daciei de a se alătura evenimentelor din cadrul festivalului au răspuns două organizații de renactori, pasionați de istorie, oameni dedicații activităților de reconstituire a stilului de viață de acum 2000 de ani:  Lupii de fier ai Apoulonului (Alba Iulia) și Geto-dacii din Moldova (Iași). Crainicul, cel care a explicat publicului despre costumele şi armele dacilor, este  Cătălin Borangic, doctorand la Institutul de Arheologie « Vasile Pârvan », București. Cătălin Borangic, întruchipându-l pe războinicul dac Dada Mamusa, a prezentat clasele sociale din societatea dacică, fiecare personaj din oştirea dacă şi costumele epocii. Asistenţa – vrăjită de-a dreptul şi cu mulţi înregistrând video – a făcut cunoştinţă cu Tarabostes şi stindardul dacic, Comatus, preotul dac, frumoasele şi curajoasele femei dace. Dada Mamusa a oferit amănunte despre arma de bază a dacilor comaţi,  sabia încovoiată (falx dacica) şi a explicat că nobilii luptau cu spadele de tip celtic. 

Cele două grupuri de renactori erau la prima „confruntare” cu sudul ţării, „terenul lor de luptă” fiind mai mult Transilvania, datorită deschiderii populaţiei către istorie şi a existenţei mărturiilor arheologice, însă, întâlnirea cu Moara Vlăsiei nu i-a lăsat indiferenţi. Primirea caldă şi prietenoasă, locul special de campare de pe malul lacului (căci, da, dorm în corturi!) şi interesul tuturor i-au surprins în modul cel mai plăcut. De altfel, renactorii se întorseseră de puţin timp de la Moscova, de la festivalul de reconstituire istorică „Vremuri şi Epoci”, unde desigur că au uimit asistenţa, odată prin costume şi cunoştinţe, dar şi pentru faptul că îşi confecţionează singuri tot: cămăşile cu zale, opincile, vasele etc.

Muzică şi nume mari. Chiar foarte mari!

Trupa GOD pe scena festivalului

Programul artistic al Festivalului Vlăsiei a debutat cu talentaţii copii ai comunei şi a continuat, prezentat de actorul Marcel Horobăţ, cu trupa GOD (alcătuită din membri renactori ai Asociației Geto-Dacii din Moldova) cu o frumoasă adaptare rock a celebrei piese „Au înnebunit salcâmii”, pentru ca apoi, pe grandioasa scenă, să urce Maria Stroia, originară din Orăştie.

De altfel, pentru a păstra spiritul festivalului, Maria Stroia a adus cu ea şi o colecţie de costume din zona Orăştiei.  I-a urmat pe scenă interpretul din Bucovina, Grigore Gherman, profesor la Clinceni, care nu s-a lăsat până ce lumea nu a cântat împreună cu el „Cântă cucu-n Bucovina”. Adriana Antoni a avut un moment de nota 100, iar trupa Ro-Mania a adus etno-dance-ul la Moara Vlăsiei şi publicul a fost încântat peste aşteptări. Andreea Bălan a susţinut un show plin de culori de tot felul, prin costume, lumini şi muzică diversă, urmată denapoletanul Ciro de Luca, stabilit de mulţi ani în România.

Capul de afiș al prezențelor muzicale din cadrul festivalului a fost, fără îndoială, prezența lui Cristi Minculescu şi a trupei Iris, în fapt o bucurie imensă, având în vedere problemele de sănătate ale interpretului. Însoţit de Rodica, soţia şi „femeia din umbra unui mare bărbat”, Cristi Minculescu s-a lăsat fotografiat cu modestia‑i caracteristică, alături de fanii care l-au recunoscut, în ciuda caschetei trase pe ochi. „Bună seara, prieteni”, celebrul său salut, a răsunat mirific, alături de tobele lui Nelu Dumitrescu, riff-urile chitărilor lui Valter Popa şi Boro şi clapele lui Relu Marin. În fine, un regal muzical pe care nu te aştepţi să-l primeşti la Moara Vlăsiei şi care te face să fii, încă o dată, recunoscător organizatorilor festivalului Vlăsiei.

Concluzii despre festival

”Încleștare” prietenească (Valentin Roman și Cătălin Borangic)

Pentru noi, Asociația Vatra Daciei, organizarea acestui eveniment, alături de primărie, consiliul local și prietenul nostru Marcel Bărbătei, a reprezentat o adevărată provocare. Ideea unui moment altfel, care să meargă dincolo de conceptul simplist de ”zilele comunei=mici și bere”, care să aibă și un caracter educativ în ceea ce privește istoria noastră, a fost tocmai scânteia ce ne-a determinat să răspundem ”prezent”. Le mulțumim prietenilor noștri renactori, lui Radu Zărnescu, artiștilor care au urcat pe scenă, dar, cel  mai important, publicului prezent într-un număr neașteptat de mare. Ne-am bucura ca astfel de concepte să fie implementate în cât mai multe locuri din țară, la orașe sau sate, pentru că, acum, avem exemplul clar că se poate și altfel, că distracția și voia-bună pot fi împletite eficient cu momente culturale și de promovare a istoriei, meșteșugurilor, artei populare, totul cu scopul de a duce mai departe moștenirea milenară pe care noi, ca neam, o deținem, dar pe care, din păcate, o popularizăm tot mai rar. Noi, Asociația Vatra Daciei, vom fi mereu alături de promotorii unor astfel de idei și concepte” – Valentin Roman, președinte Asociația Vatra Daciei