Proiectul Zargedava

REDESCOPERIM PRIMUL ORAŞ AL DACILOR

Artefacte de la Zargedava, Muzeul de Istorie din Roman

Artefacte de la Zargedava, Muzeul de Istorie din Roman

Cel mai important proiect al Asociaţiei Vatra Daciei este, fără doar şi poate, cercetarea în amănunt a Zargedavei, una dintre cele mai reprezentative aşezări ale geto-dacilor din Moldova. Situată pe drumul dintre Bacău şi Roman, pe Valea Siretului, în satul Brad, comuna Negri, aşezarea, amintită de geograful Ptolemeu, a fost identificată arheologic de prof. dr. arheolog Vasile Ursachi în anul 1962.

Cercetările, demarate un an mai târziu, au fost susţinute, cu mici întreruperi, aproape în fiecare an, până în 2002. Au fost explorate atât zona înaltă a aşezării, acropola, cât şi zona civilă, respectiv aşezarea deschisă, situată în proximitatea celei dintâi.
Rezultatele campaniilor de săpătură au condus la concluzia că Zargedava reprezintă, prin  caracteristicile sale, prima aşezare de tip proto-urban din lumea geto-dacă.

Totuşi, din zona acropolei încă a rămas de cercetat aproximativ 50%, iar din zona aşezării deschise aproximativ 90%, lucru care înseamnă că arealul la care facem referire încă mai ascunde multe elemente care ne pot ajuta la o mai bună înţelegere a felului de viaţă al strămoşilor noştri.

Peste 200.000 de obiecte, reprezentând vase ceramice, arme, unelte, podoabe şi obiecte de uz casnic au fost descoperite aici în cursul săpăturilor, semn că aşezarea a fost una importantă, dens locuită, un adevărat centru administrativ şi meşteşugăresc. De asemenea, au fost identificate aici numeroase locuinţe, gropi de provizii, palatul liderilor locali, morminte din diferite epoci, dar şi un sanctuar dacic şi urmele unei pieţe pavate.

Stratigrafia locului porneşte din neolitic şi continuă până în plin Ev Mediu, demonstrând o continuitate a locuirii în acest areal de peste 7.000 de ani. Cele mai multe artefacte descoperite la Zargedava pot fi admirate astăzi în colecţiile muzeelor de istorie din Roman şi Bacău.

2013, un nou început…

Zargedava, reconstituire aproximativa

Zargedava, reconstituire aproximativa

În anii ’90, terenul corespondent acropolei aşezării antice a fost atribuit unui sătean din Brad, deşi zona figura drept obiect de patrimoniu naţional şi universal de clasa A, fiind folosit drept păşune. În toamna anului 2012, Octavian Bincu, un tânăr topograf din Bacau, efectuând în zonă măsurători pentru a întocmi fişa cadastrală a unui teren ce urma a fi vândut de către persoana ce deţinea şi acropola Zargedavei, a aflat de existenţa acestui sit extrem de important şi l-a contactat pe Valentin Roman, preşedinte, în acest moment, al Asociaţiei Vatra Daciei, informându-l cu privire la starea oraşului antic.

Acesta din urmă, împreună cu Adrian Grigoriu, arhitect şi om de afaceri din Bucureşti, au înaintat proprietarului o oferta privind cumpărarea acropolei Zargedavei, oferta acceptată. După ce s-au urmat paşii legali cu privire la vânzarea şi cumpararea unui teren cu regim special, aşa cum este cazul celui de faţă, însemnand întocmirea fisei de inventariere (care nu exista în arhiva Ministerului Culturii, deşi situl era clasificat încă de acum câteva decenii) şi neexercitarea de către autorităţi a dreptului de preemţiune (Ministerul Culturii, Direcţia Judeţeană de Cultură Bacău şi Primăria din Negri), acropola Zargedavei a intrat în administrarea Asociaţiei Vatra Daciei, în luna decembrie 2013.

O dată cu preluarea de către Asociaţia Vatra Daciei a suprafeţei de 12.900 de metri pătraţi ce corespund în totalitate acropolei oraşului antic, situl arheologic va fi redeschis, în 2014, spre cercetare, însemnând decopertarea vestigiilor imobile identificate de prof. dr. Vasile Ursachi în cursul campaniilor de cercetare şi protejarea lor in situ, precum şi demararea campaniei de cercetare a zonelor înca neexplorate arheologic.

Tezaurul cucutenian de la Brad

Tezaurul cucutenian de la Brad

În paralel, proiectul nostru mai prevede protejarea sitului, prin montarea unui gard şi a unui post permanent de pază, dar şi semnalizarea acestuia prin panouri informative ce vor fi instalate atât în aria zonei de interes, cât şi pe drumul dintre Bacău şi comuna Negri.

Pe termen mediu şi lung, cercetarile vor fi extinse şi în aşezarea civilă deschisă, în urma unui parteneriat încheiat cu Muzeul Judeţean Bacău, Primăria Negri şi Consiliul Local Negri, întreg situl urmând a fi inclus într-o arie protejată care va beneficia de un muzeu amenajat în imediata sa apropiere, un loc in care vizitatorii vor putea admira şi întelege mai bine urmele trecutului, dar şi de un punct de informare, precum şi de facilităţi de cazare în proximitatea sa prin reproducerea unor locuinţe dacice şi a unora specifice perioadei neolitice.

Valentin Roman