Tezaur monetar antic, recuperat de polițiștii constănțeni

Un adevărat tezaur, de o valoare istorică inestimabilă, a fost descoperit la granița României, în județul Constanța, asupra unui cetățean englez care, din câte se pare, făcea trafic cu astfel de obiecte de valoare. Vorbim despre zeci de monede vechi, dinaintea erei noastre, dar și despre  o amuletă. Împreună au fost expertizate și depuse la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC).

Judecătoria Mangalia a dispus, la sfârșitul lunii trecute, confiscarea a 70 de monede + o amuletă, ridicate din zona Mangalia, de la un cetățean străin. În vara anului 2016, polițiștii Gărzii de Coastă –  Grup Nave Mangalia, au descoperit, în zona de competență, asupra cetățeanului englez de origine turcă – Ibrahim Inci, un număr de 70 de monede, din metal alb și auriu, de diferite mărimi, care prezentau diferite figurine și inscripții în limba latină și greacă, plus o amuletă cu o piatră semiprețioasă, susceptibile a face parte din patrimoniul mondial.

Organele de cercetare au predat obiectele respective Direcției de Cultură a județului Constanța care, mai departe, le-a predat Muzeului de Istorie pentru a fi expertizate și datate.

Monede antice din sec. V –  î.Chr – un adevărat tezaur

Obiectele au fost verificate de către expertului abilitat de către Ministerul Culturii, dr. Gabriel Talmațchi, care a efectuat benevol o constatare tehnico-științifică.

Astfel, s-a stabilit că monedele aparțin, ca emitenți, orașelor din Grecia și Imperiului Persan din Asia Mică (teradrahme, siglos, hemioboli, oboli și dioboli) și au fost bătute în secolele V-IV î.Chr., Imperiului Roman prin împărații Hadrianus, Faustina I, Marcus Aurelius, Commdodus, Septimius Severus, Severus Alexander, Iulia Soemias, Caracalla, Trebonianus Gallus, Gordianus III și Filip Arabul (denari, antoninieni, monedă colonială), Regatului Cappadociei (o drahmă de la Ariobarzanes I Philoromaios)  și Imperiului Romano-Bizantin (follisi de la împărații Iustin I, Iustinian I, Iustin II, Mauriciu Tiberiu, Phocas, Heraclius și Vasile II-Constantin VIII).

Potrivit expertului, amuleta este una gnostică cu decor incizat provenind dintr-o piatră semiprețioasă care, probabil, a fost montată la un inel.

De precizat că, în perioadele respective, monedele nu se făceau din orice metal, ci din metale prețioase, în general argint și aur.

Monede pre-romane, din perioada Imperiului Persan

Astfel de piese sunt specifice secolelor II-IV d.Chr., fiind găsite în general în provinciile de răsărit ale Imperiului Roman.

Exemplarele menționate par a fi aparținut mai multor tezaure monetare, departajate din punct de vedere cronologic (probabil cinci tezaure distincte), datorită metalului constitutiv și a modului de cele mai multe ori foarte bun de conservare. Ele au fost selectate de posesor din masa monedelor tezaurelor respective. Monedele preromane provin din circulația montară specifică Greciei continentale și a spațiului geografic corespunzător Asiei Mici. Monedele romane au o arie foarte largă de circulație din întreg Imperiului Roman, în interiorul și exteriorul granițelor sale (din Europa în nordul Africii și pe coasta de vest a Asiei Mici). Monedele romano-bizantine aparțin unui tezaur aparte care ar fi fost îngropat pe la începutul secolului VII d.Chr. și care aparține unui orizont de tezaure apărut ca urmare a raidurilor militare avaro-slave dintre anii 614-619 d.Chr”, a declarat, în exclusivitate pentru Focus Press, dr. Gabriel Talmațchi, cel care a făcut expertiza.

Expertul a mai precizat că toate cele 71 de piese aparțin patrimoniului cultural național de pe teritoriul statului unde au fost descoperite inițial și evident patrimoniului cultural mondial. Exista posibilitatea ca ele să fi fost descoperite, inițial, pe teritoriul unui (sau unor) alte state, în afara României. Doar anchetele specializate ar putea oferi un răspuns în acest sens.

sursa: www.focuspress.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *