Vestigiile istorice ale României sunt distruse rând pe rând

un articol de Valentin Roman

Romania este supusa, de 30 de ani, unui adevarat asediu. Nu se face cu sabia, nu se face cu pusca, ci prin decizii anti-nationale luate la nivel de lideri politici, dar, trebuie sa recunoastem ca si pe fondul unei apatii ingrijoratoare a poporului roman. Acest asediu se desfasoara pe toate domeniile si zonele de interes: economic, industrial, cultural, educational. Ce se urmareste? Simplu: transformarea totala a poporului roman intr-o entitate supusa, lipsita de resurse, valori, si radacini istorice. In felul acesta, in decurs de 2-3 generatii, Romania va fi ocupata si locuita de un popor cu calitate de chirias in propria sa tara.

Ma voi referi, in cele ce urmeaza, la asediul si abuzul asupra istoriei nationale, o campanie agresiva si intensa, vizibila si cu efecte grave asupra mostenirii noastre culturale. De ani buni am sesizat si prezentat public exemple nenumarate de vestigii distruse, furate, uitate intentionat, neprotejate ori nepromovate corespunzator. Acest abuz se menifesta pe toate palierele culturale, de la cercetarea pe teren la informatiile oferite in scoala generatiilor tinere si aflate in formare.

Potrivit autorilor de manuale, istoria noastra incepe cand au aparut romanii in Dacia, ignorandu-se mii de ani de cultura si civilizatie anteriori

Sa incepem, de pilda, cu manualele de istorie. Sunt de acord ca, cine vrea sa aprofundeze istoria, de pilda, o face ulterior, dupa gimnaziu si liceu, prin cursuri universitare si post universitare, insa asta nu inseamna ca, la nivel de informatii generale in primele etape scolare, manualele nu trebuie sa cuprinda elementele de baza. Dar nu se intampla asa. La o simpla analiza a acestora vom putea lesne observa ca, in mod intentionat, istoria este ciuntita si prezentata fragmentat. Nu se specifica nimic legat de atestarea primilor oameni moderni europeni pe teritoriul Romaniei, de pilda (Pestera cu Oase, vechime 40.000 de ani) ori despre culturile fantastice ale neoliticului (Cucuteni, Hamangia, Gumelnita etc), culturi care si-au pus amprenta in mod semnificativ asupra cursului ulterior al istoriei europene.

Mergand mai departe pe firul istoriei si ajungand in antichitate, abia daca se precizeaza, in cateva randuri, despre daci si razboaiele lor cu romanii, dar mai nimic despre cultura lor materiala, spirituala, despre obicieuri si traditii, multe dintre ele fiind mostenite de noi peste mii de ani. Pentru perioada Evului Mediu, portretele marilor nostri voievozi sunt incomplete, iar actiunile, faptele si impactul lor in politica regionala sunt diminuate tot intentionat, ba chiar bagatelizate. In schimb, spatii largi se aloca istoriei minoritatilor nationale, dar si unor evenimente mai degraba inventate decat reale, precum asa-zisul holocaust evreiesc petrecut pe teritoriul nostru.

Despre situatia din manuale, afla mai multe, aici: Istoria ne este furată! Manualele de liceu îi ignoră pe geto-daci

Situl de la Șibot, distrus de lucrările la șosea, 2012, foto: Valentin Roman

Situatiei din scoli i se adauga situatia de pe teren, unde lucrurile sun cel putin la fel de tragice. In ultimii ani, de-a valma au fost distruse zeci, daca nu sute, de situri arheologice importante, apartinand unor diverse epoci istorice (din neolitic pana in epoca moderna), asupra multora dintre ele intervenindu-se sub pretextul lucrarilor la diverse proiecte de infrastructura. Evident ca avem nevoie de autostrazi, poduri, cai ferate si altele, sunt imperios necesare unei tari a secolului XXI, dar, de foarte multe ori, relieful permitea modificarea respectivelor proiecte astfel incat acele situri sa nu fie afectate total sau partial. In toate tarile Europei unde se urmareste protejarea vestigiilor, proiectele moderne sunt concepute in functie de acestea, nu prin distrugerea lor. La Roma, spre exemplu, tunelurile statiilor de metrou au fost construite in functie de zidurile antice, acestea fiind practic ”imbracate” de noile structuri, nu distruse. Nu mai vorbesc despre greci, care au grija ca fiecare piatra, ramasita, fie ea cat de mica a unor vestigii, sa fie protejata, semnalizata, cu instalare de panou informativ si, de cele mai multe ori, cu o taxa pentru a fi vazute mai de aproape.

In acest sens, sesizam in urma cu vreo 7 ani situatia din timpul lucrarilor la tronsonul de autostrada Deva-Orastie, acolo unde, pe un segment de doar 45 de kilometri, au fost pur si simplu asfaltate si distruse nu mai putin de 100 de situri arheologice si asezari din diverse epoci istorice, printre cele mai importante fiind asezarea romana de la Șibot si sit-ul de la Tartaria, locul in care au fost descoperite obiectele ce contin prima forma de scriere atestata din lume. Totul s-a facut in cateva zile: nivelare, asfaltare, distrugere definitiva. Am prezentat, la acea vreme, tragica situatie atat in cadrul unor emisiuni tv, cat si intr-o serie de articole publicate pe site-urile noastre. (un exemplu, aici: România este sub asediu (III): DISTRUGEREA ISTORIEI )

Au avut vreun efect aceste actiuni? Nu. Romanii au continuat sa asiste nepasatori la aceste distrugeri, asa cum asista, in marea lor majoritate, la retrocedarile ilegale de terenuri si paduri, la defrisarile masive, la distrugerea putinului ramas din industrie ci institute de cercetare, la tot.

Si pentru ca situatia dezastruoasa din scoli si cea de pe teren nu ar fi fost de ajuns, campania de distrugere a istoriei nationale a fost sustinuta permanent si prin numirea la conducerea unor institutii importante, precum Ministerul Culturii, a unor indivizi care, prin actiunile lor fatise si modul in care alocau fondurile publice se pozitionau vizibil impotriva culturii si istoriei romanesti. Am dat ca exemplu, de pilda, cazul  lui Kelemen Hunor, despre care puteti gasi detalii aici: Cine ne distruge istoria. Cum împărţea Kelemen Hunor banii Ministerului Culturii .

Fragmente de ceramica dacica sparte si lasate pe camp la Argedava, 2012, foto: Valentin Roman

Un semn care intareste spusele mele este si anuntul recent al UNESCO, institutie care si-a exprimat ingrijorarea privind situatia Sarmizegetusei Regia, cel  mai important sit dacic din tara noastra si care, in urma unei proasta administrari, risca sa piarda statutul de obiectiv in patrimoniu UNESCO.

Evident ca se pot scrie multe pe acest subiect, se poate vorbi si despre situatia a multe case memoriale ce au apartinut unor personalitati marcante ale poporului nostru, aflate acum in paragina si tratate cu indiferenta totala de catre institutiile publice care aveau obligatia de a la intretine ori despre situatia unor situri arheologice extrem de importante, precum Argedava, devenite astazi gropi de gunoi pentru localnici. Efectul acestor realitati, pe termen mediu si lung, va fi, asa cum am mai spus, faptul ca generatiile ce vin vor fi private de informatiile elementare legate de istoria acestui pamant, pierzandu-si, in mod practic, dreptul conferit de vechime si statornicie milenara.

Citeste si despre cazul Pecica, aici:

Distrugerea istoriei naționale continuă: cazul Pecica. Oseminte antice risipite pe câmp

Urmareste o emisiune tv in care sesizam o parte dintre abuzurile descrise mai sus, aici:

 

8415886016831586

One thought on “Vestigiile istorice ale României sunt distruse rând pe rând

  1. E mare pacat ca tinerii nu mai vor fi informati cu adevarul istoric pastrat cu grije de cei in drept.Monumentele istoric see
    care pe teritoriul tarii se gasesc in fiecare zona a tarii.Acestea ar trebui ocrotite de stat si de fiecare dintre noi.
    Istoricii ar trebui sa publice adevarul descoperirilor arheologice si sa demonstreze continuitatea poporului roman.
    Ar trebui sa se expu na periodic istoria poporului roman si sa ne mandrim in fiecare clipa de mostenirea care ne-au
    lasat-o stramosii nostri.Altii se lauda si cu niste pietre fara valoare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *