Vestimentația la geto-daci

un articol de Valentin Roman (fragment din volumul ”Pe urmele geto-dacilor”)

În ce privește îmbrăcămintea geto-dacilor, reprezentările acestora pe diferite monumente antice, cele mai cunoscute fiind Columna lui Traian (Roma), Arcul lui Galerius (Salonic) sau Adamclisi (România), precum și analizarea numărului mare de statui aflate în diverse muzee din Europa, ne permit astăzi să configurăm destul de exact elementele de vestimentație folosite de daci, femei și bărbați.

Aceasta era una destul de simplă și seamănă destul de bine cu portul popular românesc, încă folosit în unele zone ale țării. Bărbaţii geto-daci purtau cămăși sau un veșmânt despicat în părți, confecționat din pânză groasă, posibil realizată din in sau cânepă, care se purta peste ițari. Analizând reprezentările de pe monumente, se poate opina că pânza cămășii la geto-daci era de diverse grosimi, pentru că ea apare uneori cu crețuri la mâneci și pe margini, fapt care denotă un material mai subțire.

În ce privește pantalonii, ițarii, aceștia aveau croieli diferite, unii părând foarte strâmți, alții prezentând crețuri transversale. Geto-dacii purtau, de asemenea, o mantie prinsă cu o fibulă (agrafă), care avea o glugă cu care aceștia își acopereau capul pe vreme rea. Bărbații purtau și brâu lat, probabil din piele sau din pânză groasă.

Din lână era confecționată sarica, o haină specifică spațiului nord-dunărean, adoptată, după câte se pare, și de o parte dintre coloniștii și veteranii din Dacia romană, după cum relevă unele monumente, precum stela de la Cășeiu, pe care veteranul Iulius Crescens este reprezentat purtând acest veșmânt.

Tot monumentele antice ne mai confirmă și existența unor obiecte de vestimentație fabricate din piele. Și opincile, cojoacele și căciulile purtate de strămoșii noștri erau confecționate din acest material. Ovidius, într-o descriere a vestimentației geto-dacilor („Tristele”, III, 10), precizează că „ei se feresc de gerurile grele îmbrăcând piei de animale și pantaloni cusuți”.

Femeie geto-dacă

Femeile purtau, de asemenea, o cămașă realizată probabil din patru foi de pânză, una pentru a se croi partea din față, alta pentru realizarea părții din spate și două pentru mâneci. Foile se încrețeau în jurul gâtului formând o deschizătură. Dintr-un material mai subțire erau confecționate fotele sau fustele. O reprezentare a fotei este relevată pe două cupe getice găsite la Popești. Columna lui Traian ni le înfățișează purtând uneori și o manta lungă, bogat drapată. Ele purtau părul lăsat liber, în bucle care încadrau chipul sau pieptănat cu cărare pe mijloc și împletit în două cosițe lungi. Unele reprezentări artistice arată că acestea își acopereau uneori părul cu o basma, probabil colorată.

Atât nobilii, cât și oamenii de rând, bărbați și femei, foloseau încălțăminte confecționată din pâslă sau opinci din piele. În cursul unor săpături s-au găsit „mâțe” (crampoane) de fier care se prindeau de talpa încălțămintei pentru a ușura mersul pe gheață și zăpadă. Când mergeau călare, dacii aveau atașați la încălţăminte pinteni de fier.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *