Vrei să faci un master în istorie în România? Foarte bine. Te vei specializa în istoria evreilor, a romanilor sau a grecilor. Geto-dacii nu există în ”ofertă”

un articol de Valentin Roman

O problemă extrem de gravă, o lacună (sunt convins că este voită), în tematica de studiu oferită de universitățile românești de stat în cadrul programelor de masterat pe istorie, este reprezentată de lipsa specializărilor pe culturi și civilizații neolitice autohtone și pe cultură și civilizație geto-dacă și/sau tracă.

Mi se pare nepermis ca tocmai elementele AUTOHTONE ce țin de spiritualitate și cultură materială străveche și antică să fie în mod deliberat IGNORATE. La fel de nepermis mi se pare ca, în detrimentul studierii aprofundate a istoriei locale, tinerilor masteranzi să li se impună studierea obligatorie a elementelor de cultură și civilzație…ebraică. Că există programe în cadrul cărora sunt studiate, de pildă, culturile antice grecești și romane, este ceva poate fi înțeles (deși, totuși, e vorba de un parțial exces și aici), vorbim despre două civilizații cu impact major în istoria europeană și nu numai. Dar civilizație și cultură ebraică?! Pentru ce și cui îi foloșește? Mă rog, răspunsul nu este atât de complicat…

În acord cu subiectul articolului de față, am ales, ca exemple, programele de masterat pe istorie disponibile în cadrul celor mai mari trei universități din țară, cele de la București, Cluj și Iași. Am ales să redau oferta tematică, iar pentru detalii complete cei interesați de subiect pot accesa linku-urile pe care le pun la dispoziție. Concluzii…la finalul articolului.

Universitatea din București:

1.ISTORIE SI CIVILIZATIE – se vor studia următoarele: Relații economice în Mediterana și Marea Neagră în epoca romană; Statutul femeii în Evul mediu în spațiul central și sud-est european; Emergența statelor naționale în Europa centrală și estică în sec. XIX; Influenţa occidentală asupra societăţii româneşti în a doua jumătate a sec. XIX; Sovietizarea sud-estului Europei, Familia romană în epoca clasică, Elitele în societățile      tradiționale; Cultură și societate în România modernă. Marginalitatea socială, Bunuri simbolice în preistorie, Sincretism religios și putere politică în Egiptul roman, Constituirea și evoluția imaginii în Evul Mediu, Universități și universitari în România, a doua jum. sec. XIX – prima jum. sec. XX, Mentalități și imaginar în dezbaterea istoriografică; Africa Neagră: imagine creată/imagine reflectată; Realități imaginate și transfigurări postmoderne în cinematografia contemporană, Exercițiul puterii în Imperiul roman târziu, Ideologia puterii în societățile antice. Studiu comparat; Dezbateri ideologice şi culturale în România sec. XX; Holocaust şi Gulag. Unicitate vs. Relativizare; România şi crizele comunismului, România postbelică. Sistem şi instituţii culturale și politice, Comunism vs. fascism. Conflict politic și competiție academică.

2.ISTORIA ARTEI SI FILOSOFIA CULTURII – se vor studia următoarele: Istoria ideilor filosofice – Istoria filosofiei, Imaginile invizibilului. Controversa iconoclasta, Principii estetice, iconografice și iconologice în arta și arhitectura romană, Istorie și imaginar în arte, Arta elitelor în Extremul Orient, Perspectiva istorică și fenomenologică în interpretarea culturii, Constituirea şi evoluţia imaginii în lumea medievală occidentală, Discursuri despre gen în artele plastice (sec. XIX-XX), Iconografia bizantină şi post-bizantină, Studiu curatorial si critica institutionala, Imaginar, imaginatie, imagine. Directii de gindire filosofica si artistica, Idei filosofice in arta. Contestarea sistemului de valori traditionale, Filosofia istoriei, Arta aulică şi exerciţiul puterii în Imperiul roman, Arhitectura romanică şi gotică, Africa Neagră: imagine creată/imagine reflectată, Arta si cunoastere, Structurile ideatice ale modernitatii timpurii, Perspectiva etică şi antropologică asupra violenţei în istorie. Holocaustul şi terorismul în arta sec. XX.

3.STUDII MEDIEVALE – se vor studia următoarele: Instituții medievale. Reprezentări ale universului public și privat; Oameni, spații existențiale și civilizații (sec. XIII-XVI); Perspective medievale asupra lumii și cosmosului; Simbolică medievală; Stat, biserică, societate; Arhitectură romanică și gotică; Iconografia bizantină și postbizantină; Hermeneutica experienței religioase; Hermeneutică medievală; Modele de consum cultural în Evul Mediu; Orient și Occident: experiențe ale cunoașterii și reprezentări ale alterității; Statutul femeii în Evul Mediu; Pentru o istorie a individului în Evul Mediu; Reprezentări ale corpului în Evul Mediu; Estetică medievală; Studiul critic al izvoarelor istorice; Orașul bizantin în sursele istorice din sec. IV-XV; Paleografie latină; Gândirea politică medievală în texte; Biblia și literatura; Literatură și cultură occitană; Poetici medievale; Strategii de comunicare în romanul arturian (sec. XII-XIII); Limbajul islamic al păcii și războiului; Strategii de cercetare și conexiuni disciplinare în studiul Evului Mediu.

4 INTERFEŢE CULTURALE ÎN PREISTORIE ŞI ANTICHITATE – se vor studia următoarele: Dobrogea romană, Antropologia culturală a Egiptul antic sau Exercițiul puterii în Imperiul târziu, Elitele în societățile tradiționale, Ideologia puterii în societățile antice, Preistoria în Sud-Estul Europei, Arheologia și antropologia alimentară a societăților pre și protoistorice, Bunuri simbolice în preistorie.

Alte programe: POLITICĂ ŞI SOCIETATE ÎN SEC. XX, TEHNICI DIPLOMATICE, ISTORIE ȘI POLITICĂ MILITARĂ ÎN ROMÂNIA SECOLELOR XIX-XX

Lista ofertei pentru programele de master, aici http://istorie.unibuc.ro/programe-de-studii/master/

Universitatea din Cluj:

La Cluj, programe de master sunt următoarele:

Arheologie şi studii clasice, Societate, artă, identităţi în Europa centrală. De la medieval la modernitate, Istoria şi socio-antropologia epocii moderne, Istoria Europei de sud-est (Joint master cu Universitatea din Graz şi cea din Ljublijana), Istorie, memorie, oralitate în sec. XX Masterat Istorie, memorie oralitate în secolul XX – Fişele disciplinelor, Cercetarea şi valorificarea patrimoniului cultural, Ştiinţa informării şi documentării (biblioteconomie şi arhivistică), Studii iudaice, Managementul relaţiilor internaţionale şi al politicilor europene, Managementul securităţii în societatea contemporană, Istorie contemporană şi relaţii internaţionale, Comunicare internaţională, Evaluarea politicilor şi a programelor publice europene, Filosofie antică şi medievală, Filosofie, Cultură, comunicare, Etica profesională, Teorie critică şi studii multiculturale

La masteratul pe arheologie, unde n-am fi așteptat să găsim niscaiva chestii legate de autohtonul acela cu adevărat AUTOHTON, cursurile sunt axate pe arheologie provincială romană, arheologie romană târzie, strategie și teritoriu în lumea romană, arheologia epocii Latene, Istoria lumii elenistice.

Link: http://hiphi.ubbcluj.ro/studii/masterat.html

Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași:

Universitatea din Iași, prin Facultatea de Istorie, vă propune, la rândul său, următoarele programe de master. Cap de afiș (nu știu dacă trebuie să ne mai mire…), se află programul ”Istoria Evreilor și Ebraistică”. Lista completă a programelor de masterat oferite de această instituție de învățământ, așa cum apare ea pe http://history.uaic.ro/specializari/studii-universitare-de-master/ , este următoarea:Istoria Evreilor si Ebraistică, Relaţii, instituţii şi organizaţii internaţionale, Studii Egeo-Mediteraneene, Arheologie, civilizaţie şi artă antică, Instituţii şi ideologii ale puterii în Europa, Patrimoniu şi turism cultural, Istoria comunismului în România, Studii de istorie: izvoare, concepte, metodologii (master de cercetare).

Concluzii

Nu văd nicio problemă ca un tânăr masterand să studieze, în linii generale, elemente de cultură și civilizație străine de pământul nostru. Este normal ca, un viitor tânăr arheolog român, pasionat, de pildă, de cultura elenistică, să o poată aprofunda în cursurile de masterat. Poate va avea ocazia să sape la Atena sau Mycene. Dar ce ne facem cu acei tineri masteranzi care ar dori să studieze, în profunzime, culturile locale neolitice, precum Cucuteni sau Gumelnița, ce ne facem cu acei tineri care ar dori să studieze, în profunzime, cultură și civilizație geto- dacă sau tracă?

A identificat vreun cititor al acestui articol, în toate textele de descriere ale programeor de master, enunțate mai sus, vreun cuvânt dintre următoarele:  geto-daci, traci, Cucuteni etc. etc.? Nu cred. Nici eu…Unii ”deontologi” vor suține că elementele ce țin de culturile autohtone sunt studiate, în linii mari, in decursul anilor de facultate. Păi tocmai asta este problema gravă, anume că la specializare sunt date la o parte, iar atenția este abătută la dracu în praznic, la evrei, egipteni, Africa Neagră și mai știu eu ce.

Este inadmisibil să nu existe nici măcar un singur program de master dedicat celor ce ar dori să se specializeze pe culturi autohtone, pe arheologia civilizațiilor dezvoltate aici și nu venite din altă parte. Ni se impune, în mod agresiv deja, studiul istoriei evreilor, de parcă istoria ăstora ar fi avut vreun impact sau influență majoră în spațiul nostru geografic. Nu au avut, însă tracii, geto-dacii, au avut. Dar poate se dorește schimbarea acestei realități în altceva, ceva mai convenabil pentru ”jocurile” viitoare…Aaa, că era să uit, nu le studiem doar istoria veche, ci și ”holocaustul”…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *